Tu ai aroma cafelei

Sorb cafeaua în grădina vieţii cu picioarele desculţe alerg pe un covor colorat şi privesc ochii tăi din interiorul ceştii cuvintele mi se opresc în sorbiturile de cafea fierbinte unde o clipă aburii cădeau în cutele hainelor ce se opreau lângă degetele strânse făcând tumbe scoţând sunete ciudate acum tu ai aroma cafelei.